Colegiul Psihologilor din România

Comisia de psihologie clinică și psihoterapie

adresa email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.   

Președinte: Dumitriu Claudia-Gabriela

Vicepreședinte: Popa Octavian Cosmin

Secretar: Badea Mariana

Membri:

• David (Gaviță) Oana Alexandra - Demisie, la data de 06.02.2023
• Dobrean (Domuța) Anca
• Luca Cătălin
• Nicolaeascu (Ciulu) Eliza Penelopa
• Szentágotai-Tătar Aurora
• Țăranu (Drăgan) Adela Mihaela
• Frunză (Filip) Aurora
• Tănase (Popescu) Claudia

Secretariat tehnic: Georgiana Ciuică
Număr de telefon: 0733.073.457
Interval orar: luni, 08:00 - 12:00; marți - joi, 12:00 - 16:00

Istoricul tuturor interviurilor organizate de comisie (perioada noiembrie 2017 - prezent) pentru schimbarea treptei profesionale poate fi consultat accesând secțiunea Interviuri. Listele conținând programarea candidaților pentru schimbarea treptei profesionale sunt afișate, pentru fiecare ședință a comisiei, pe Prima pagină și la secțiunea Interviuri.

Ghiduri de bune practici în specialitățile psihologie clinică, psihoterapie și consiliere psihologică

Stimați colegi,

Ne bucurăm să vă putem comunica afișarea pe site-ul Colegiului Psihologilor din România, secțiunea Comisii, Comisia de psihologie clinică și psihoterapie, a două Ghiduri de bune practici în specialitățile psihologie clinică, psihoterapie și consiliere psihologică.

Ghidurile au fost elaborate de către colegi care au făcut parte din mandatul anterior în cadrul forurilor de conducere ale Colegiului Psihologilor din România, iar până la forma finală au parcurs următoarele etape:
- identificarea nevoilor comunității profesionale și stabilirea Ghidurilor de bune practici ce urmau a fi elaborate și a grupurilor de lucru responsabile pentru elaborarea acestora - aprobate în cadrul ședinței Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România din data de 21 decembrie 2021, cu termen de finalizare luna aprilie 2022;
- prezentarea Ghidurilor de bune practici elaborate, în cadrul ședinței Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România din data de 30 aprilie 2022 și aprobarea acestora de către membrii Comitetului director;
- transmiterea Ghidurilor pentru analiza finală, din punct de vedere juridic - tehnică legislativă și prezentarea corectă și completă a tuturor surselor legislative cuprinse în documente, primirea observațiilor, integrarea acestora și reverificarea formei finale;
- participarea membrilor grupurilor de lucru la ședința Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie din data de 02 septembrie 2022, prezentarea Ghidurilor de bune practici și validarea acestora de către membrii Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie, în vederea transmiterii către Comitetul director al Colegiului Psihologilor din România;
- validarea celor două Ghiduri de bune practici în ședința Comitetului director din data de 19 septembrie 2022, în vederea afișării pe site și transmiterii către comunitatea profesionala.

Mulțumim colegilor pentru munca depusă și ne dorim ca fiecare psiholog care își desfășoară activitatea în cele trei specialități să regăsească informații valoroase în aceste Ghiduri de bune practici, utile pentru activitatea profesională.

Vom integra și în cadrul acestui comunicat link-urile pentru accesarea Ghidurilor de bune practici:

1. GHID DE BUNE PRACTICI - Raportul psihologic în psihologia clinică, psihoterapie și consiliere; Autori: Mugur Ciumăgeanu, Victor Badea, Florinda Golu.

”Acest ghid abordează problematica redactării raportului psihologic asociat evaluării clinice, psihoterapiei și consilierii. În urma lecturării acestui ghid, cititorul va dispune de informațiile necesare întocmirii unui raport psihologic ce oferă răspunsuri coerente și ușor de înțeles la întrebările care au condus la inițierea respectivului demers.
Sunt prezentate diferite tipuri de rapoarte psihologice, este realizată o trecere în revistă a problematicii conținutului unui astfel de raport, dar și a diferitelor stiluri ce pot fi utilizate în redactare.
Ghidul oferă, de asemenea, descrieri ale principalelor secțiuni ce se recomadă a fi incluse într-un document de acest fel. Pentru fiecare dintre ele sunt prezentate sugestii asupra tipului de informație ce ar trebui să se regăsească în secțiunea respectivă, dar și sugestii utile pentru evitarea unor greșeli frecvent întâlnite în practică”.(Autorii: Mugur Ciumăgeanu, Victor Badea, Florinda Golu).

2. GHID DE BUNE PRACTICI - Competențe de evaluare și intervenție în specializările psihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie; Autori: Mugur Ciumăgeanu, Victor Badea, Florinda Golu, Nicu Sava.

”Prezentul ghid este centrat pe clarificarea, atât pentru psihologii, cât și pentru alți factori interesați, a diferențelor și punctelor comune ale practicii profesionale în domeniul psihologiei clinice, consilierii psihologice și psihoterapiei.
În premieră pentru practica psihologică românească, se aduc în discuție:
• recomandările pentru parcursuri clinice (modalitatea de întâmpinare, evaluare și intervenție în lucrul cu clienții), precum și
• o clarificare, dincolo de normele existente, ale competențelor de evaluare psihologică pentru cele trei specializări.
Un alt punct important este acela de a detalia conținuturile de practică în ceea ce privește consilierea primară – mai precis, de a delimita competențele de intervenție ale psihologului clinician în comparație cu consilierul psihologic și psihoterapeutul.
Prezentul ghid este gândit ca un prim pas în reglementarea practicii profesionale în domeniul clinic. Un proces mai aprofundat de reglementare a practicii de consiliere și psihoterapie va fi realizat după o consultare prealabilă cu școlile formatoare, pentru a genera profiluri de competențe specifice fiecărei orientări.” (Autorii: Mugur Ciumăgeanu, Victor Badea, Florinda Golu, Nicu Sava).

GHID DE BUNE PRACTICI: Recomandări privind evaluarea psihologică pentru măsurile de ocrotire a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale

Introducere: Apariția acestui ghid este motivată de reglementările legii 140/2022[1] și a Ordinului Nr. 3423/2128/2022 din 11 noiembrie 2022[2] privind aprobarea metodologiei şi a raportului de evaluare medicală şi psihologică a persoanelor cu dizabilități intelectuale şi psihosociale în contextul dispunerii, prelungirii, înlocuirii sau ridicării măsurii de ocrotire.

Acest ghid se dorește a fi un instrument de lucru util pentru psihologii care realizează evaluări psihologice a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale privind dispunerea, prelungirea, înlocuirea sau ridicarea măsurilor de ocrotire, în cadrul proceselor civile din instanțe. În acest scop, ghidul dezvoltă și detaliază practic o serie de recomandări cu scopul de a orienta activitatea de evaluare a specialistului respectiv: studierea documentelor, interviul cu persoana evaluată și cu alte persoane semnificative pentru îngrijirea persoanei cu dizabilități intelectuale și psihosociale, testarea psihologică, analiza și sinteza informațiilor obținute și redactarea raportului de evaluare psihologică.

Vom reveni constant în atenția D-voastră cu detalii despre activitatea Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie, toate informațiile de interes putând fi consultate pe site-ul Colegiului Psihologilor din România, secțiunea dedicată Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie
și pe pagina de facebook a Comisiilor Colegiului Psihologilor din România, pe care vă invităm să o urmăriti: https://www.facebook.com/Comisiile-Colegiului-Psihologilor-din-Rom%C3%A2nia-108510405230903.

Cu colegialitate,
Membrii Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie

Comunicat privind interpretarea sintagmei „situații de urgență”, în cazul consilierii psihologice sau psihoterapiei la care participă minorul cu exceptarea de la consimţământul reprezentanților legali

Având în vedere numărul mare de situații privind încălcarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, art. 137: „În cazul în care beneficiarul serviciilor de consiliere psihologică, psihoterapie, intervenţie logopedică etc. este minor, intervenţia psihologică se poate realiza doar cu acordul reprezentanţilor legali ai acestuia, cu excepţia situaţiilor de urgenţă sau a situaţiilor în care serviciile psihologice au fost dispuse de instanţa de judecată. Psihologul va căuta să obţină asentimentul copilului, oferindu-i informaţiile relevante într-un limbaj accesibil, adecvat nivelului de dezvoltare.”,

Comisia de psihologie clinică şi psihoterapie, cu privire la definirea sintagmei „situații de urgență” și pentru a preveni situaţiile de încălcare a prevederilor codului deontologic de către profesioniștii care realizează intervenții psihologice (consiliere psihologică, psihoterapie) cu minori,  emite următoarea opinie de specialitate:

Prin „situații de urgență” se înțeleg, în general, situațiile de criză, în conformitate cu prevederile similare ale unor organismelor internaţionale de profil, precum și cu opiniile unor experți consemnate în literatura de specialitate. Acestea pot fi, de exemplu, schimbări traumatizante care produc un stres cognitiv sau emoțional semnificativ celor implicaţi (APA, 2020). Totodată, criza sau situaţia de criză apare când indivizii se confruntă cu probleme de viață pe care nu le pot rezolva. Aceste probleme generează o creştere a tensiunii psihice, semne de anxietate, nelinişte emoţională şi incapacitatea de a funcţiona pentru perioade îndelungate de timp (Caplan, 1964).

Următoarele problematici pot fi considerate ca fiind situaţii de urgenţă:

• · ideaţie şi comportament suicidar (psihologul intervine în scopul oferirii de îndrumări şi sprijin pentru a ajuta persoana aflată în situație, a preveni riscul şi a identifica modalităţi de a depăşi criza fără a se răni);
• · atac de panică (psihologul ajuta cu tehnici de gestionare a panicii și de identificare a declanşatorului, în scopul diminuării nivelului de intensitate a anxietăţii în perioada de criză);
• · abuz de substanţe/ dependenţă/ criza consumului de substanţe (persoanele care sunt în situaţii de supradoză sau prezintă simptome de sevraj necesită intervenţie imediată; psihologul oferă consiliere şi suport pentru gestionarea problemelor/simptomelor de sănătate mintală care contribuie la tulburarea de consum de substanţe şi îndrumă persoana să găsească resurse de tratament, cum ar fi tratament psihiatric, grupuri de sprijin, psihoterapie etc.);
• · violenţă în familie sau situaţii de abuz (victimele au nevoie de asistenţă imediată pentru îndrumare şi suport; psihologul oferă informații și sprijin pentru a identifica serviciile guvernamentale şi non-guvernamentale existente în comunitate);
• · comportamente de autovătămare (psihologul evaluează severitatea situaţiei şi învăţa persoana aflată în risc cum să gestioneze durerea emoţională într-un mod sănătos, pentru a depăşi criza de la acel moment și, de asemenea, îndrumă persoana către servicii de specialitate, cu scopul de a reduce riscul ca persoana asistată să se implice în comportamente de autovătămare).

• Alte situaţii cu caracter explicit de criză: accidente rutiere, catastrofe aeriene, sinistre navale, calamități sau dezastre naturale sau artificiale etc.

Intervenţia în situaţii de urgenţă este o intervenţie de foarte scurtă durată (o întâlnire), care are scopul de susţinere a persoanei şi nu se substituie evaluării şi consilierii psihologice/psihoterapiei.

Dacă criteriile de mai sus nu sunt identificabile în cazul tratat şi nu există nici o dispoziţie a instanței, atunci psihologul, care prestează servicii de intervenţie psihologică clinică, consiliere psihologică sau psihoterapie, este obligat să obţină consimțământul/acordul reprezentanţilor legali ai minorului.

Psih. Dr. Gabriela Dumitriu

Psih. Dr. Cătălin Luca

Comunicat al Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie cu privire la prevederile Ordinului nr. 1992 din 14.06.2023 pentru aprobarea Normelor metodologice privind înființarea, autorizarea, dotarea, funcționarea și înregistrarea cabinetelor de liberă practică pentru serviciile publice conexe actului medical, precum și pentru stabilirea documentelor necesare pentru eliberarea autorizațiilor de liberă practică pentru personalul care desfășoară servicii publice conexe actului medical

Stimați colegi,

Având în vedere sesizările primite din partea colegilor din teritoriu cu privire la problematica avizării prin DSP a tuturor cabinetelor de psihologie care prestează servicii conexe actului medical în specialitățile profesionale: psihologie clinică, consiliere psihologică, psihoterapie, psihologie educațională, consiliere școlară vocațională și psihopedagogie specială, conform Ordinului MS 1992/14.06.2023, Colegiul Psihologilor din România a purtat o corespondență consistentă cu reprezentanții Ministerului Sănătății, pentru clarificare.

Această corespondență continuă, iar în acest sens, în perioada următoare este preconizată și o întâlnire între reprezentanții Colegiului Psihologilor din România și cei ai Ministerului Sănătății.

În astfel de contexte, este important să avem în vedere faptul că organizația noastră profesională nu este singura autoritate competentă în a institui norme cu privire la toate tipurile de activități profesionale pe care le poate desfășura un psiholog și, tocmai de aceea, trebuie purtate negocieri și consultări cu ministerele de resort, care au competențe specifice de reglementare.

De altfel, Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România prevede că:

„Art. 6 - Exercitarea profesiei de psiholog se desfășoară:

1. în sectorul privat, în regim salarial, sau independent cu drept de liberă practică, potrivit dispozițiilor prezentei legi și ale altor reglementări și acte normative în vigoare;
2. în sectorul public, în care psihologii au, după caz, statutul de funcționar public, cadru didactic și alte funcții, potrivit prevederilor legilor speciale și regulamentelor sau statutelor instituției respective.”.

Momentan, revenim în atenția dumneavoastră cu informațiile primite până în prezent, urmând să le completăm pe măsură ce apar noi clarificări în corespondența cu Ministerul Sănătății, inclusiv cu concluziile ce vor rezulta în cadrul întâlnirii de lucru menționată anterior.

Prin urmare, conform adresei primite în data de 03.08.2023 din partea Ministerului Sănătății, Direcția Generală de Asistență Medicală, se autorizează sanitar și se înregistrează în Registrul Unic al cabinetelor medicale partea a III-a cabinetele de liberă practică de psihologie care oferă servicii de asistență preventivă, curativă și de recuperare, în strictă concordanță cu prescripția și recomandările cu caracter medical ale medicului curant/de specialitate (la indicația medicului) aflat sau nu în relație contractuală cu CAS.

Este, așadar, precizat faptul că toate cabinetele de liberă practică de servicii publice de psihologie (aflate sau nu în contract CAS), care oferă servicii ambulatorii de psihologie clinică, consiliere psihologică, psihoterapie, psihologie educațională, consiliere școlară vocațională și psihopedagogie specială, la indicația medicului curant/specialist (în strictă concordanță cu prescripția și recomandările cu caracter medical), aflate sau nu în contract cu CAS, au obligația autorizării sanitare. Fac excepție cabinetele deja autorizate în baza Ordinului MS nr. 1030/2009.

De asemenea, serviciile de psihologie furnizate ca servicii conexe actului medical la domiciliu (al furnizorului de servicii conexe actului medical sau al beneficiarului, în funcție de clauzele contractuale), nu necesită autorizare sanitară, ci autorizație de funcționare în baza declarației pe proprie răspundere (conform Ordinului MS nr. 2520/2022).

Colegiul Psihologilor din România realizează în continuare demersuri pentru a obține toate informațiile necesare cu privire la perioada de implementare pe care o au la dispoziție furnizorii de servicii psihologice specificate, la clarificarea excepțiilor de la autorizare, precum și la costurile autorizării și înregistrării cabinetelor de practică pentru servicii conexe actului medical.

Vă punem la dispoziție:

• Link pentru consultarea Ordinului MS nr. 1.992 din 14 iunie 2023 pentru aprobarea Normelor metodologice privind înființarea, autorizarea, dotarea, funcționarea și înregistrarea cabinetelor de liberă practică pentru serviciile publice conexe actului medical, precum și pentru stabilirea documentelor necesare pentru eliberarea autorizațiilor de liberă practică pentru personalul care desfășoară servicii publice conexe actului medical: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/271617
• Link pentru consultarea Normelor metodologice din 14 iunie 2023 privind înființarea, funcționarea și înregistrarea cabinetelor de liberă practică pentru serviciile publice conexe actului medical: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/271618
• Link pentru consultarea Condițiilor de autorizare sanitară și de dotare minimă obligatorie a cabinetelor de liberă practică pentru serviciile publice conexe actului medical: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/271621 - Articolul 4. Cabinetul de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical de psihologie (psihologie clinică, consiliere psihologică, psihoterapie, psihologie educațională, consiliere școlară și vocațională și psihopedagogie specială), logopedie, terapie vocală și sociologie medicală
• Link pentru consultarea Listei documentelor necesare pentru eliberarea autorizațiilor de liberă practică pentru personalul autorizat de Ministerul Sănătății, altul decât medicii și asistenții medicali, să exercite în mod independent servicii publice conexe actului medical: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/271622
• Link pentru consultarea Ordinului nr. 2520 din 29 august 2022 pentru aprobarea Normelor de funcționare și autorizare a serviciilor de îngrijiri la domiciliu: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/258739
• Link pentru consultarea OUG nr. 25 din 20 aprilie 2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2000 privind organizarea și funcționarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/267313
• Link pentru consultarea OUG nr. 83 din 19 iunie 2000 privind organizarea şi funcționarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/22975

Cu colegialitate,
membrii Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie 

Comunicat al Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie cu privire la prevederile care vizează rolul psihologului în audierea persoanei vătămate din Legea nr. 51 din 03.03.2023 pentru modificarea și completarea Legii 135/2010 privind Codul de Procedură Penală, respectiv art. 111 alin. (8^1) – (8^3), art. 124 alin. (1) și (2) și alin. (2^1)

În situațiile în care abuzul a avut loc în sistemul de protecție al copiilor (DGASPC-uri, SPAS-uri, centre de plasament, case de tip familial, asistență maternală etc), psihologul stabilit de organul judiciar care va fi prezent la audierea persoanei vătămate în vârstă de până la 14 ani, cât și la audierea martorului minor în vârstă de până la 14 ani pe toată durata procedurilor judiciare deține atestat de liberă practică în specialitățile consiliere psihologică/psihoterapie/psihologie clinică și trebuie să aibă calitatea de psiholog expert, înscris în Registrul Experților Psihologi al Colegiului Psihologilor din România. In situația în care persoana vătămată/martorul minor în vârstă de până la 14 ani, nu se află în sistemul de protecție a copilului (DGASPC-uri, SPAS-uri, centre de plasament, case de tip familial, asistență maternală etc) , acesta poate fi asistat de către un psiholog care deține atestat de liberă practică în specialitățile consiliere psihologică/psihoterapie/psihologie clinică și care poate fi angajat într-o instituție guvernamentală de protecție a copilului.

Conform Standardelor pentru activitatea de expertiză psihologică, psihologul expert deține un nivel adecvat de cunoștințe, abilități și experiență pentru tipul, nivelul și problematica specifice activității implicate în context judiciar. În plus, acesta poate îndeplini condițiile privind independența, integritatea, imparțialitatea și obiectivitatea profesională, cunoaște aspectele etice ale evaluărilor și intervențiilor în contextele specifice procedurilor judiciare și nu se poate afla în conflict de interese în cazul în care procedura judiciară vizează persoane din instituții de ocrotire a copilului aflate în subordinea DGASPC sau instituții private, așa cum este precizat în expunerea de motive pentru modificarea articolelor menționate anterior din Codul de procedură penală.

Prin sintagma „va oferi consiliere de specialitate minorului” se va înțelege că psihologul poate fi implicat în pregătirea psihologică a minorului în vederea audierii și îl va asista, dacă este cazul, pe parcursul audierii pentru a preveni situațiile de traumatizare suplimentară/cumulativă (producerea oricărui efect negativ asupra stării psihice) sau situațiile în care ar fi supus vreunei influențe din partea persoanelor în anturajul cărora se afla anterior. Această activitate se diferențiază de: consilierea psihologică/psihoterapie pentru prelucrarea traumei, care poate fi prezentă la minorul victimă sau martor; situația în care psihologul expert realizează chiar el interviul/audierea minorului victimă/martor, la solicitarea organului judiciar; expertiza psihologică judiciară sau extrajudiciară. Acestea din urmă fac obiectul unor solicitări diferite.

Pentru clarificări suplimentare, Comisia de psihologie clinică și psihoterapie va elabora un ghid de recomandări privind consilierea de specialitate (pregătirea pentru audiere/asistarea pe parcursul procedurilor judiciare) pentru minorul victimă/martor implicat în procedurile judiciare.

Cu colegialitate,
Membrii Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie

Apel național - autorizare psihologi clinicieni procedură evaluare contestații adopții

În atenția colegilor psihologi cu atestat de liberă practică în specialitatea psihologie clinică, nivel de atestare specialist și principal

Stimați colegi,

Comisia de psihologie clinică și psihoterapie din cadrul Colegiului Psihologilor din România lansează un apel național către psihologii clinicieni cu nivelul de atestare II și III - specialist și principal, care își desfășoară activitatea într-una dintre formele de exercitare a profesiei - cabinete individuale, cabinete asociate, societăți civile profesionale de psihologie.
Vă invităm, pe această cale, să realizați demersurile necesare pentru a vă autoriza conform procedurii prevăzute prin Ordinul nr. 546/2012 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 226 din 4 aprilie 2012, privind aprobarea modelului-cadru al convenţiilor încheiate între Oficiul Român pentru Adopţii (ORA) și formele de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, în vederea efectuării evaluărilor în cadrul procedurii de contestare a raportului final de evaluare a persoanei/familiei adoptatoare în vederea obţinerii atestatului şi, respectiv, pentru realizarea activităţilor postadopţie prevăzute de legislaţia în vigoare.

Vă aducem la cunoștință faptul că, în prezent, la nivel național există un singur cabinet autorizat în acest sens, situație în care este nevoie de implicare D-voastră pentru a veni în sprijinul O.R.A. în vederea realizării procedurii de reevaluare a familiilor adoptatoare de pe teritoriul României.

Documentația necesară realizării dosarului este prevăzută în Art. 5 al Ordinului nr. 546/2012 (redăm conținutul mai jos), iar dosarul poate fi trimis prin e-mail la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. :

”În vederea încheierii convenţiilor cu Oficiul Român pentru Adopţii, cabinetele individuale, cabinetele asociate şi societăţile civile profesionale de asistenţă socială şi/sau psihologie trebuie să formuleze o cerere la care se anexează următoarele documente:
a) documentul eliberat de asociaţia profesională care atestă înscrierea/înregistrarea formei independente de exercitare a profesiei;
b) declaraţie pe propria răspundere, autentificată sau certificată, a reprezentantului formei de exercitare a profesiei că nu are suspendată activitatea;
c) documentul/documentele eliberate de asociaţia profesională competentă care atestă îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 4 alin. (1) de către personalul formei independente de exercitare a profesiei, ce urmează a fi implicat în desfăşurarea activităţilor care fac obiectul convenţiilor prevăzute în anexele nr. 1 şi 2;
d) declaraţie pe propria răspundere, autentificată sau certificată, a persoanelor ce urmează a fi implicate în desfăşurarea activităţilor care fac obiectul convenţiilor prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 că nu le-a fost suspendat/retras dreptul de a exercita profesia.”

Întregul Ordin poate fi consultat aici: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/136883

Cu colegialitate,
Gabriela Dumitriu
Președinte Comisia de psihologie clinică și psihoterapie

Ghiduri de bune practici în domeniul expertizei psihologice clinice

Stimați colegi,

Ne bucurăm să vă putem comunica afișarea pe site-ul Colegiului Psihologilor din România, secțiunea Comisii, Comisia de psihologie clinică și psihoterapie, a două Ghiduri de bune practici în specialitatea psihologie clinică - expertiză psihologică.

În acest scop, la nivelul Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie a fost inițiat un proiect în cadrul căruia au fost adoptate Ghidurile de bune practici publicate sub egida Asociaţiei Psihologilor din România, după cum urmează:

1.”Recomandări privind expertiza psihologică în situaţii de divorţ” (autori: Gabriela Dumitriu, (coord.), Florina Bicoiu, Dragoș Iliescu, Cătălin Luca, Mariana Marican, Ramona Iocșa Pora, Armand Veleanovici și Elena Otilia Vladislav)
şi
2.”Ghid de Conduită Etică în Expertiza Psihologică” (autori: Cătălin Luca şi Ramona Iocșa Pora).

Ghidurile au fost elaborate de către colegi practicieni în domeniul expertizei psihologice și publicate în cadrul proiectului derulat de către Asociația Psihologilor din România începând cu anul 2019, proiect ce are ca scop crearea unei baze de informații cu caracter practic, utile specialiștilor din domeniul psihologiei.

Pentru a fi puse la dispoziția comunitătii profesionale, Comisia de psihologie clinică și psihoterapie a parcurs următoarele etape:
- stabilirea unui cadru de comunicare cu Asociația Psihologilor din România și propunerea unei colaborări în vederea adoptării Ghidurilor la nivelul Comisiei;
- obținerea acordului privind preluarea/adoptarea Ghidurilor de bune practici de către Comisia de specialitate;
- Votul privind adoptarea Ghidurilor, în cadrul ședinței Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie din data de 16.12.2022;
- Validarea deciziei de adoptare în cadrul ședinței Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România din data de 28.12.2022 în vederea afișării pe pagina de internet a Colegiului psihologilor din România și transmiterii către comunitatea profesionala.

Mulțumim colegilor pentru munca depusă și Asociației Psihologilor din România pentru disponibilitatea de a colabora cu Comisia de psihologie clinică și psihoterapie în vederea punerii la dispoziția cât mai multor profesioniști a unor informații utile pentru practica expertizei psihologice din România.

Vom integra și în cadrul acestui comunicat link-urile pentru accesarea Ghidurilor de bune practici:

1. GHID DE BUNE PRACTICI ”Recomandări privind expertiza psihologică în situaţii de divorţ”; autori: Gabriela Dumitriu, (coord.), Florina Bicoiu, Dragoș Iliescu, Cătălin Luca, Mariana Marican, Ramona Iocșa Pora, Armand Veleanovici și Elena Otilia Vladislav

”Acest ghid a fost elaborat pentru a fi un instrument de lucru util psihologilor care realizează demersuri de evaluare și expertize psihologice judiciare și extrajudiciare, în procesele privind exercitarea autorității părintești, programul de legături personale părinte-copil și stabilirea domiciliului copilului. În acest scop, ghidul dezvoltă și detaliază practic o serie de etape menite a orienta activitatea de expertiză a specialistului în acest domeniu, de la primul interviu până la redactarea raportului de expertiză psihologică, ținând cont de particularitatea solicitării.
Există o cerere crescută de implicare a psihologului în procesele de divorț cu minori, în contexte care sunt caracterizate de o sensibilitate mare a părților care își dispută astfel de cauze și de implicații profunde pe care acest tip de evaluare le are în procesul de stabilire a interesului superior al copilului, cu impact pe termen lung asupra dezvoltării sale. Prin urmare, este nevoie de un astfel de ghid, care să ofere recomandări de bune practici și strategii clare privind organizarea procesului de evaluare, pentru a minimiza riscul apariției unor erori de procedură care să compromită demersul evaluativ.”
(Autorii: Gabriela Dumitriu, Florina Bicoiu, Dragoș Iliescu, Cătălin Luca, Mariana Marican, Ramona Iocșa Pora, Armand Veleanovici și Elena Otilia Vladislav)

2. GHID DE BUNE PRACTICI ”Ghid de Conduită Etică în Expertiza Psihologică”; autori:Cătălin Luca şi Ramona Iocșa Pora

Expertiza psihologică în România reprezintă o competență a psihologului cu drept de liberă practică relativ nouă, solicitată de profesioniștii din cadrul instituțiilor de implementare a legii (judecători, procurori, polițiști, avocați etc). Așteptările ridicate ale profesioniștilor implicați în sistemul judiciar de la psihologii experți îi obligă pe aceștia să aibă cunoștințe, abilități și atitudini în conformitate cu valorile etice ale profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, legislația națională generală referitoare la expertiză, legislația specială (profesională) referitoare la exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică și activitatea de expertiză psihologică, cât și cu recomandările privitoare la expertiza psihologică în situații de divorț.

In acest sens, Ghidul de față are urmatoarele obiective:

• Conștientizarea psihologilor cu drept de liberă practică având calitatea de expert cu privire la legislația națională aplicabilă experților în general, legislație care se aplică și psihologilor cu drept de liberă practică care au obținut calitatea de psiholog expert prin înscrierea în Registrul experților psihologi, potrivit reglementărilor Colegiului Psihologilor din România;

• Creșterea gradului de conștientizare cu privire la provocările generate de tensiunile contextului evaluării și expertizei psihologice și necesitatea menținerii unui comportament etic și legal;

• Optimizarea practicii profesionale și reducerea riscurilor ce pot apărea în activitatea de expertiză psihologică;

(Autorii:Cătălin Luca şi Ramona Iocșa Pora ).

Vom reveni constant în atenția D-voastră cu detalii despre activitatea Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie, toate informațiile de interes putând fi consultate pe site-ul Colegiului Psihologilor din România, secțiunea dedicată Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie și pe pagina de facebook a Comisiilor Colegiului Psihologilor din România, pe care vă invităm să o urmăriți: https://www.facebook.com/Comisiile-Colegiului-Psihologilor-din-Rom%C3%A2nia-108510405230903.

Cu colegialitate,
Membrii Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie