Date de identificare a probei
1.Denumire:Schema de Interviu pentru Diagnoza Anxietății și a Tulburărilor AsociateDSM – 5® (ADIS-5). Schema de interviu pentru client
2.Acronim: ADIS - 5
3.Autor(i):Timothy A. Brown și David H. Barlow
4.Autorul traducerii şi adaptării versiunii româneşti (dacă este cazul): Simona Trip
5.Descrierea în maxim 15 cuvinte a scopului: (ex.: Măsoară caracteristicile depersonalitate la adulţi / Diminuează manifestările anxioase la copii) :
Schema de Interviu pentru Diagnoza Anxietății și a Tulburărilor Asociate DSM – 5
(ADIS-5; Brown &Barlow, 2014) este un interviu structurat proiectat pentru a diagnostica tulburările curente anxioase, afective, obsesiv - compulsive, relaționate cu trauma și tulburările asociate (de exemplu simptomele somatice, abuzul de substanțe), precum și pentru a permite diagnosticul diferențial al acestora conform criteriilor DSM-5 (American Psychiatric Association, 2013).
6.Versiuni avizate (se completează de către CM):
Schema de Interviu pentru Diagnoza Anxietății și a Tulburărilor Asociate DSM – 5® (ADIS-5). Schema de interviu pentru client
7. Forme paralele existente / Alte versiuni:
Schema de Interviu pentru Diagnoza Anxietății și a Tulburărilor Asociate DSM – 5: Versiunea pentru toată viața (ADIS-5L) fără traducere în limba română
8.Manualul testului (număr de pagini; editura; an; versiuni test) / Studiile științifice caresusțin metoda de asistență psihologică (număr de studii; revistele în care au fostpublicate; autori; ani; linkuri)
Manualul testului:Brown, T. T. &Barlow, H.D. (2014). Schema de Interviu pentru Diagnoza Anxietății și a Tulburărilor Asociate DSM – 5 ® (ADIS-5). Versiunea pentru vârsta adultă și pentru toată perioada vieții. Manualul clinicianului, Oxford University Press, 34 paginiebook
Versiune test: Brown, T. T. &Barlow, H.D. (2019). Schema de Interviu pentru Diagnoza Anxietății și a Tulburărilor Asociate DSM – 5 ® (ADIS-5). Versiunea pentru vârsta adultă și pentru toată perioada vieții. Schema de interviu pentru client, Oxford University Press, 105 paginiebook
Studiile științifice care susțin metoda de asistență psihologică :
1. Barlow DH, Farchione TJ, Bullis JR, Gallagher MW, Murray-Latin H, Sauer-Zavala S, Bentley KH, Thompson-Hollands J, Conklin LR, Boswell JF, Ametaj A, Carl JR, Boettcher HT, Cassiello-Robbins C.(2017) The Unified Protocol for TransdiagnosticTreatment of EmotionalDisordersComparedWithDiagnosis-Specific Protocols for AnxietyDisorders: A RandomizedClinical Trial. JAMA Psychiatry. 74(9):875-884. doi: 10.1001/jamapsychiatry.2017.2164. PMID: 28768327; PMCID: PMC5710228
2. Franklin, A. R., Mathersul, D. C., Raine, A., &Ruscio, A. M. (2021). Restlessness in generalizedanxietydisorder:
usingactigraphytomeasurephysiologicalreactionstothreat. BehaviorTherapy, 52(3), 734-
744.
3. Gros, D. F., &Coyne, A. E. (2022). A comparison of transdiagnosticbehaviortherapy (TBT) andbehavioralactivationtreatment for depression (BATD) in veteranswith major depressivedisorder. Journal of ClinicalPsychology.
4. Jacobson, S. V., Inabata, R. S., &Erickson, T. M. (2022). Obsessive- compulsivesymptomsanddistress in dailylife: Mediatingeffects of social cognitionaboutmorality. Journal of Obsessive-CompulsiveandRelatedDisorders, 35, 100754.
5. Jain, N., Stech, E., Grierson, A. B., Sharrock, M. J., Li, I., Mahoney, A. E. J., &Newby, J.
M. (2021). A pilot study of intensive 7-day internet-based cognitive behavioraltherapy for social anxietydisorder. Journal of anxietydisorders, 84, 102473.
https://doi.org/10.1016/j.janxdis.2021.102473
6. Kladnitski N, Smith J, Uppal S, James MA, Allen AR, Andrews G, Newby JM. Transdiagnostic internet-delivered CBT andmindfulness-basedtreatment for depressionandanxiety: A randomisedcontrolled trial. Internet Interv. 2020 Feb 13;20:100310. doi: 10.1016/j.invent.2020.100310. PMID: 32140427; PMCID: PMC7044661.
7. Roberge, P., Provencher, M. D., Gaboury, I., Gosselin, P., Vasiliadis, H.-M., Benoît, A., Carrier, N., Antony, M. M., Chaillet, N., Houle, J., Hudon, C., & Norton, P. J.. (2022). Group transdiagnostic cognitive-behaviortherapy for anxietydisorders: a pragmatic randomizedclinical trial. Psychological Medicine, 52(13), 2460–2470. https://doi.org/10.1017/s0033291720004316
8. Scheurich, J. A., Beidel, D. C., &Vanryckeghem, M. (2019). Exposuretherapy for social anxietydisorder in peoplewhostutter: An exploratory multiple baseline design. Journal of fluencydisorders, 59, 21-32.
9.Licenţa de distribuire pentru România / Dreptul de utilizare în România: SC Mindtrip SRL
10.Date de contact ale distribuitorului (adresă, telefon/fax, link către pagina de net): Oradea, str. Muntele Găina 13, 410518, Bihor, România; tel: 0745605738; Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
11. Copyright: versiunea în limba română S.C. MINDTRIP S.R.L 2019.
12. Preţ avizat de către CPR, pentru probă / curs de formare pentru metoda deasistență/intervenție psihologică (cel precizat în dosarul trimis spre avizare) este de 1500 lei pentru setul complet format din:
• Schema de Interviu pentru Diagnoza Anxietății și a Tulburărilor Asociate DSM – 5 ® (ADIS-5). Versiunea pentru vârsta adultă și pentru toată perioada vieții. Manualul clinicianului – 1 download
• Schema de Interviu pentru Diagnoza Anxietății și a Tulburărilor Asociate DSM – 5® (ADIS-5). Schema de interviu pentru client – 240 download-uri (necesare evaluării a 1client/zi, timp de 1 an)
• Licența de utilizare – pe persoană
• Materiale informative despre aplicare, interpretare și realizarea raportului
13.Cuvinte cheie (maxim 5): tulburări anxioase, tulburarea obsesiv-compulsivă, tulburarea de stres posttraumatic, tulburări depresive, tulburări ale uzului de substanțe
Date despre tipul de aviz acordat / rezoluție şi modul de utilizare:
1.Tip aviz acordat / Tip de de către rezoluție : aviz pe perioadă nedeterminată
2. Anul în care a fost acordată rezoluția: 2023
3. Analiza metodei sau tehnicii de evaluare psihologică(calificative/punctaje acordate :
foarte bine
3.1. Fundamentarea teoretică
Evaluarea și diagnosticarea sunt cruciale pentru planificarea tratamentului. Înainte ca planificarea tratamentului să fie inițiată, este foarte important să avem o evaluare comprehensivă a problemelor clientului și a oricărei tulburări care apare în paralel, fie ea psihologică sau medicală. ADIS-5 a fost dezvoltat să faciliteze diagnosticul diferențial al tulburărilor emoționale și al tulburărilor asociate acestora în mod obișnuitconform criteriilor DSM-5 (American Psychiatric Association, 2013).Un diagnostic diferențial serios necesită întrebări sistematice și detaliate cum sunt cele prezente în ADIS-5. În fiecare secțiune de diagnostic, există întrebări proiectate să determine dacă pacientul întrunește criteriile pentru diagnosticul specific, ținta exactă a preocupării asociate cu f iecare simptom și relația acestuia cu simptomele raportate de pacient în alte secțiuni de diagnostic. În cercetarea clinică, pentru includerea pacienților în studii, este esențial să se folosească instrumente de diagnoză care demonstrează o bună fidelitate și o bună validitate. Prin urmare, interviul structurat este necesar pentru a reduce atât varianța informației cât și pentru a reduce varianța intervievator, dar și pentru a asigura replicarea procedurilor de diagnostic. ADIS-5 include un număr de întrebări menite să ofere o evaluare sistematică și cuantificabilă a diferitelor aspecte dimensionale ale tulburărilor.
3.2. Calitatea materialelor de testare
ADIS-5 începe cu culegerea datelor demografice(vârstă, rasă, etnie, statut marital). Urmează o descriere pe scurt a problemei prezente care oferă intervievatorului un sens general despre ariile problematice pe care să le abordeze mai în detaliu și care stabilește un punct de pornire comun pentru clinician și pacient. Se continuă cu evaluarea stresului epis odic și continuu într-un număr de arii ale vieții în ultimii ani (familie, viață socială/relații, situație
financiară). Aceasta oferă posibilitatea de a obține o privire generală asupra circumstanțelor vieții pacientului.Secțiunea Istoric Medical urmează imediat după evaluarea problemelor actuale și a stresorilor vieții. Înainte de a trece în secțiunile de diagnostic, clinicianul va constata dacă pacientul folosește în prezent un tratament medicamentos sau dacă urmează o formă de psihoterapie. Colectarea informației detaliate despre istoricul medical este importantă pentru a determina existența condițiilor medicale în prezent și în trecut care reprezintă o condiție pentru diagnosticul diferențial al tulburărilor în DSM – 5 și care contribuie la nivelul general de funcționare al pacientului.
Interviul continuă cu cele 16 secțiuni de diagnostic. Ordinea în care acestea sunt prezentate a fost ghidată în parte de rata de apariție a tulburărilor în ambulatoriu: Tulburarea de panică, Agorafobia. Tulburarea de anxietate socială, Tulburarea de anxietate de separare, Tulburarea de anxietate generalizată, Tulburarea obsesiv–compulsivă, Tulburarea dismorfică corporală, Fobii specifice, Tulburarea de stres posttraumatic/Tulburării acute de stres, Tulburarea depresivă majoră, Tulburarea depresivă persistentă, Tulburarea bipolară/Ciclotimia, Tulburarea anxietății de boală, Tulburarea cu simptome somatice, Tulburărilor legate de consumul de substanțe și consumul de alcool. Următoarea secțiune conține întrebări de screening pentru un număr de tulburări sau simptome ce pot să se manifeste în comorbiditate cu tulburările prezentate oficial de DSM-5: Tulburarea de tezaurizare, Tulburări de comportament, Tulburarea de alimentație, Tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate, Mutism selectiv, Tulburarea disociativă și Simptome psihotice, precum și Gânduri legate de a răni sau a-i face rău cuiva.Ultimele două întrebări ale ADIS-5 apar în secțiunea Sumar. Prima întrebare vizează problema principală în legătură cu care pacientul cere ajutor de specialitate, iar a doua întreabă dacă pacientul simte că există oricare altă problemă care nu a fost discutată.
3.3. Etaloane
Nu există un etalon. DSM-5 constituie manualul ce conține criteriile de referință. Întrebările din ADIS-5 țintesc toate criteriile DSM-5 pentru patologiile evaluate.
3.4. Fidelitate
▪ Fidelitatea interevaluator – acord asupra diagnosticului 98% Tulburările anxioase ca și diagnostic principal (N=223)
▪ Fidelitatea interevaluator – acord asupra diagnosticului 83.3% Tulburările anxioase ca și diagnostic principal (N=231)
▪ Acord interevaluatorasupra diagnosticului de anxietate socială – 100% (N=6)
▪ Acord interevaluatorasupra diagnosticului de Tulburare depresivă majoră -85%, Tulburare de panică/Agorafobia – 100%; PTSD – 100% (N=105)
▪ Estimări Kappa – .92 Anxietatea Socială și 1 Episod Depresiv Major (N=244)
▪ Estimări Kappa K = 1.00, ICC (severitate)=0.97 Anxietate generalizată (N=100)
▪ Estimări Kappa K = 0.87 – Tulburarea Obsesiv Compulsivă (N=84)
▪ Pentru eșantionul clinic evaluat cu versiunea românească - acord interevaluator de 96,2% în ceea ce privește încadrarea probleme clinice, respectiv subclinice. Coeficientul Kappa K=.92. Acord intervealuator în ceea ce privește diagnosticul principal de 90,8% (65 cazuri clinice).
3.5. Validitate
▪ Corelații cu Scala de Severitatea Tulburării de Panică: tulburarea de panică (r=.56) și agorafobia (r=.39)
▪ Corelații dintre severitatea OCD din ADIS-5 șiInventarul Obsesiilor și CompulsiilorVancouver(r=0.72)
▪ Pentru eșantionul clinic evaluat cu versiunea românească au fost identificate 24 de cazuri de tulburare depresivă (cu sau fără risc de suicid). Corelații semnificative statistic între valorile obținute la subscala de depresie a Inventarului multidimensional al problemelor emoționale și evaluarea severității diagnosticului realizată de evaluatori (r=.37 - .42, p<0.05). Severitatea tulburările anxioase (39) apreciată de cei doi evaluatori a corelat semnificativ cu scorul obținut la screeening-ul DSM-5 (r=.51 - .61, p<0.01).
4. Domenii de utilizare / aplicabilitate : psihologie clinică, consiliere psihologică, psihoterapie
5.Scopul utilizării: evaluarea și diagnoza clinică, realizarea diagnosticului diferențial, diferențierea problemelor clinice de cele subclinice
6. Utilizatori, competențe și trepte de specializare : Interviul poate fi utilizat de către specialiștii cu drept de liberă practică în psihologie clinică, consiliere psihologică, psihoterapie.
7.Caracteristici psihice măsurate / optimizate :
Cele 16 secțiuni de diagnostic ale ADIS-5 au aceeași structură pe cât posibil: EVALUAREA INIȚIALĂ, EVALUĂRILE (SIMPTOMELOR, SITUAȚIILOR) și EPISODUL ACTUAL.
Interviul conține itemi de evaluarea a episoadelor anterioare în subsecțiunea EVALUARE INIȚIALĂ, dar la sfârșitul subsecțiunii EPISODUL ACTUAL. Fiecare secțiune de diagnostic începe cu EVALUAREA INIȚIALĂ care conține itemi la care se răspunde cu Da sau Nu, meniți să evalueze elementele cheie ale diagnosticului.
A doua subsecțiune este dedicată EVALUĂRILOR, trăsăturile tulburărilor fiind evaluate dimensional (scală Likert de 8 puncte). Secțiunile de diagnostic pentru care această evaluarea dimensională este întotdeauna realizată sunt: Agorafobia, Tulburarea de anxietate socială, Tulburarea de anxietate generalizată, Tulburarea obsesiv-compulsivă, Fobia specifică și Tulburarea depresivă majoră. Dacă pacientul nu răspunde afirmativ la nici un item din EVALUAREA INIȚIALĂ nu se parcurge pentru: Tulburarea de panică, Tulburarea de anxietate de separare, Tulburarea de stres posttraumatic, Tulburarea depresivă persistentă, Tulburarea bipolară/Cilcotimia, Tulburarea uzului de alcool, Tulburarea uzului de substanțe. Această subsecțiune nu este prezentă în secțiunile : Tulburarea dismorfică corporală, Tulburarea anxietății de boală și Tulburarea cu simptome somatice.
A treia subsecțiune este EPISODUL ACTUAL, conținând atât itemi necesari stabilirii diagnosticului DSM-5 actual cât și itemi necesari diagnosticului diferențial. Această subsecțiune conține întrebări cu privire la debutul tulburării, dar și cu privire la factorii care ar putea avea semnificație etiologică în manifestarea tulburării, precum și la specificații.
8. Modul de utilizare (condiţii de utilizare):
Pentru a putea accesa manualul și interviul, psihologul trebuie să se logheze pe platforma mindtrip.ro. Va avea un user si o parolă. Va avea dreptul să descarce manualul clinicianului o singură data, iar interviul de 240 de ori. Interviul necesită notarea informațiilor, prin urmare clinicianul are nevoie de un exemplar pentru fiecare client. Completarea interviului poate fi făcută atât creion-hârtie dacă se printează, cât și electronic, folosind calculatorul.
8.1. Grup ţintă: (ex. evaluarea copiilor cu vârste între 5 şi 15 ani; diminuareacomportamentului antisocial la adolescenți): adulți cu vârsta mai mare de 18 ani
8.2. Durata medie de aplicare a metodei sau tehnicii de evaluare sau asistență psihologică: Durata de aplicare depinde de client, unii clienți vor finaliza interviul într-o ședință, alții pe parcursul mai multor ședințe. Timp minim 1 oră, maxim 5 ore.
8.3.Modalităţi de aplicare:Completarea interviului poate fi făcută atât creion-hârtie dacă se printează, cât și electronic, folosind calculatorul.
8.4. Condiţii de aplicare: Aplicarea se realizează individual. Cu toate că s-au depus toate eforturile pentru a face interviul cât mai detaliat și cât mai explicit, totuși unii pacienți vor avea nevoie de clarificări suplimentare pentru anumiți itemi. Itemii scriși în stil îngroșat (bold) reprezintă forma de frazare sugerată de autori, dar evaluatorul va decide dacă va reformula acești itemi, astfel încât pacientul să înțeleagă întrebarea. În funcție de caracteristicile intelectuale și nivelul său educațional, unele întrebări vor trebui reformulate.
Intervievatorul își va folosi capacitatea de decizie clinică pentru a hotărî dacă este nevoie de evaluare suplimentară sau dacă informația oferită de pacient drept răspuns la întrebările adresate este suficientă și utilă. Prin urmare, clinicianul trebuie să cunoască foarte bine nu numai manualul și interviul ADIS-5, ci și DSM-5.Pe măsură ce se înaintează în interviu, simptomele pe care pacientul le exprimă în primele secțiuni ale ADIS-5 se pot suprapune peste simptomele evaluate de secțiunile următoare. Interviul prezintă în cadrul secțiunilor de diagnostic itemi specifici care se adresează acestor relații, iar evaluatorul poate reformula aceste întrebări astfel să rezulte că deja au fost analizate aspectele respective.În unele secțiuni, este posibilă luarea deciziei de a trece mai departe după administrarea câtorva itemi dihotomi. În aceste cazur i, poate vor fi necesare anumite exemple sau clarificări în legătură cu răspunsul inițial al pacientului pentru a determina dacă răspunsul este unul afirmativ sau unul negativ. În cazul evaluărilor dimensionale din cadrul subsecțiunilor EVALUĂRI sau în cazul întrebărilor din subsecțiunile EPISOD ACTUAL, EPISOD TRECUT, judecata clinică va fi necesară pentru a determina dacă e nevoie de întrebări suplimentare celor din ADIS-5 pentru a îmbunătăți corectitudinea răspunsului pacientului.
8.5. Modalități de cotare: Pagina cu rubrica EVALUĂRILE ȘI DIAGNOSTICUL CLINICIANULUI este folosită pentru a înregistra diagnosticele DSM-5, evaluările severității acestora, datele de debut și de remisiune. Clinicianul poate de asemenea nota informații despre starea de sănătate fizică a pacientului, despre stresorii săi de viață. În plus, clinicianul poate realiza o evaluare dimensională a stării generale de distres sau deteriorare a pacientului, folosind scala de la 0 la 8 (0-8) sugerată și pentru evaluarea diagnosticelor individuale. În ultimul rând, se oferă spațiu pentru înregistrarea duratei interviului și a fidelității diagnosticului (0-100 unde 100 reprezintă certitudinea existenței diagnosticului), care de fapt este o evaluare globală a încrederii pe care intervievatorul o are în corectitudinea diagnosticelor stabilite. Se oferă de asemenea spațiu pentru comentarii despre factorii asociați incertitudinii diagnosticului în situația în care evaluarea clinicianului este mai mică de 70.
Pentru fiecare dintre diagnosticele trecute și actuale se oferă o evaluare separată a severității clinice, folosind scala de 0-8 puncte prezentată la începutul paginii. Această evaluare reflectă gradul de distres/interferență asociat cu un anumit diagnostic. Această evaluare diferă de scala GAF din DSM-IV care intenționa să fie un index al nivelului general de funcționare. În plus, evaluatorul oferă un scor pentru fiecare diagnostic în parte. Scala de 0-8 puncte este folosită pentru a diferenția diagnosticele clinice de cele subclinice. Un scor de 4 sau mai mare înseamnă că simptomele clientului ating sau depășesc pragul impus de DSM-5 (de exemplu au fost îndeplinite toate criteriile de diagnostic). Un scor de 3 sau mai mic indică o problemă subclinică.
În cazurile în care se atribuie mai mult de un diagnostic, diagnosticul înregistrat ca fiind
”principal” este tulburarea pe care clinicianul o consideră responsabilă pentru nivelul cel mai intens de distres și de interferență cu funcționarea zilnică. Cu toate acestea, clinicianul poate ocazional să constate că două sau mai multe diagnostice există, care sunt la fel de problematice. În aceste cazuri, diagnosticele vor fi înregistrate ca fiind ”co-principale”. Dacă alte diagnostice sunt prezente, dar nu sunt așa de problematice, ele vor fi enumerate ca ”diagnostice adiționale”.În ADIS-5 este permis ca diagnosticelor principale să i se atribuie aceeași evaluare a severității (0-8) ca și pentru unul sau mai multe diagnostice adiționale atunci când acest lucru se justifică. Prin urmare, listarea diagnosticului în categoria Diagnostic Principal denotă statusul diagnosticului, nu și severitatea lui clinică.
Clinicianul are nevoie să stăpânească foarte bine cunoștințele de psihologie clinică și să fie capabil de judecată clinică în administrarea interviului și în stabilirea diagnosticului.
8.6. Durata de cotare: completarea rubricii psihologului nu trebuie să depășească o oră.
8.7. Rapoarte generate pe calculator: nu sunt generate rapoarte pe calculator
8.8. Detalii despre cursuri de formare în metoda sau tehnica de evaluare sau asistență psihologică: deprinderile de utilizare a ADIS-5 se formează în cadrul programului de Master Psihologie Clinică, Consiliere Psihologică și Psihoterapie, Universitatea din Oradea (disciplina Tehnici de intervenție în consiliere psihologică și psihoterapie I) și în cadrul cursurilor de formare continuă special organizate de Asociația de Consiliere Psihologică din România.
9. Observaţii: nu sunt