Astfel, grupul de lucru propune includerea în portofoliul psihologului din domeniul PMO și a altor servicii, cu caracter de obligativitate, pe lângă evaluările psihologice de tip “apt”/”inapt”. Prin aceste măsuri ne aliniem la legislația europeană legată de sănătatea ocupațională, ce subliniază importanța evaluării factorilor de risc psihosociali la locul de muncă, și concretizăm în servicii psihologice specifice competențele definite recent în domeniul PMO prin proiectul de norme profesionale.
Ne dorim să fim parteneri cu medicii de medicina muncii în livrarea de servicii privind sănătatea la locul de muncă, dar rolul psihologului să fie reglementat obligatoriu și distinct, respectând astfel principiul independenței profesionale conferit prin Legea 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică. Acest deziderat ne obligă la o garanție a calității în piața livrării de servicii psihologice astfel încât utilitatea rolului psihologului din domeniul PMO să se reflecte în valoarea adăugată a serviciilor furnizate pentru angajați și organizații.
În acest sens, proiectul de modificare a HG 355/2007, avansat de grupul de lucru din cadrul Colegiului Psihologilor din România, stabilește obligativitatea următoarelor tipuri de evaluări psihologice/programe de intervenție:
- 1. Evaluare psihologică la angajarea în muncă: a) cu scop de selecție (la intrarea în organizație indiferent de poziție) și b) pentru posturi ce implică riscuri profesionale (condiții particulare de muncă);
- 2. Evaluare psihologică periodică: a) monitorizarea adaptării angajatului la cerințele specifice postului – riscuri psihosociale cu impact în sănătatea mintală la locul de muncă și b) monitorizarea adaptării angajatului la condiții particulare de muncă (riscuri profesionale);
- 3. Evaluare psihologică în vederea reluării activității după o perioadă de incapacitate temporară de muncă (accidente de muncă, concediu de boală ș.a.).
La aceste evaluări se vor adăuga:
- 1. Diagnoză organizațională anuală a impactului factorilor de risc psihosociali asupra sănătății și securității în muncă;
- 2. Măsuri de prevenție a stresului ocupațional cu efect asupra stării de bine a angajatului;
- 3. Proiectarea programelor de reintegrare/readaptare la locul de muncă a angajaților care au suferit de epuizare profesională (burnout, comportamente dezadaptative cu impact asupra productivității în muncă);
- 4. Programe de promovare a sănătății mintale la nivel organizațional.
În perioada următoare, Colegiul Psihologilor din România va iniția, la nivelul forurilor decizionale politice, propunerea constituirii unui grup de lucru interministerial, cu scopul modificării Legii 319/2006 a securității și sănătății în muncă, în cadrul căruia să fie reglementate importanța rolului psihologului din domeniul PMO în monitorizarea și menținerea stării de bine la locul de muncă și importanța serviciilor psihologice ca parte din serviciile de sănătate ocupațională cu rol profilactic.
Grupul de lucru desemnat de Consiliul Colegiului Psihologilor din România:
- Vîrgă Delia (coordonator)
- Anghel Elena
- Caxi Doina
- Iliescu Dragoș
- Iocșa Pora Ramona
- Rus Mihaela